Lu mulibdènu, stu mitaḍḍu grigiu argentu, nun si vidi spissu nnâ nostra vita cutidiana, ma esisti ntunnu a nuatri nta vari furmi. Sia nnê lighi, ntô filatu di mulibdènu pi tagghiari li fila, o ntê provi di birsagghiu dû mulibdènu, lu mulibdènu joca tranquillamenti lu so rolu. L'annunziu ricenti dû Ministeru dû Cummerciu e di l'Amministrazzioni Ginirali dî Duvani dî cuntrolli di l'esportazzioni ncapu a certi prudutti di mulibdenu suttalinea l'impurtanza dû mulibdenu.
Nnâ so furma pura, lu mulibdenu è un mitaḍḍu grigiu argentatu cu na durizza di Mohs di 5,5. Lu so puntu di fusiuni è di 2623 gradi e lu puntu di vugghiuta è di 4639 gradi, tutti dui assai auti pi l'elimenti naturali. Sulu lu tantali, l'osmiu, lu reniu, lu tungstenu e lu carboniu ànnu punti di fusiuni cchiù auti. L'ossidazzioni dû mulibdenu accumincia a 300 gradi, ca è assai vascia pî mitalli cummirciali. Sparti, lu mulibdenu àvi lu cufficenti di spanziuni tèrmica cchiù vasciu, e chistu lu renni na scelta bona pi tanti applicazzioni a timpiraturi auti.
Lu mulibdenu nun esisti ntâ sò forma mitallica pura ntâ Terra, ma chiuttostu si trova comu vari ossidi ntê minirali. Ntâ sò forma elimintari, lu mulibdènu è nu mitallu argintatu-griciu cu lu culuri dâ ghisa grigia. Havi lu sestu-puntu di fusiuni cchiù àutu di tutti l'elimenti. Lu mulibdenu furma subbitu carburi duri e stàbbili nne lighi, purtannu a circa l'80% dû munnu di mulibdenu ca veni usatu comu agghiuncitivu nta l'acciaiu, ntra li quali lighi a risistenza auta e a timpiratura auta.
La majurìa dî cumposti di mulibdenu su' liggirmenti sulùbbili nta l'acqua, ma li minirali ca cuntenunu mulibdenu- ponnu furmari joni di mulibdenu (MoO2-4) quannu su' esposti a l'ossìgginu e a l'acqua. Nna nnustria, li cumposti di mulibdenu vennu usati nta applicazzioni a prissioni auta e a timpiratura auta, comu pigmenti e catalizzatura, e su' circa lu 14% dâ pruduzzioni glubbali.
Oltri a so applicazzioni nnustriali, lu mulibdenu è un minirali essinziali pi tutti l'urganìsimi eucariuti, puru l'umani. È lu mitallu cû nùmmuru atòmicu cchiù àutu tra l'elimenti essinziali pâ vita di l'eucariuti. Vari enzimi cofatturi ca cuntenunu mulibdenu-hannu funziuni diversi ntà l'organismi. Attualmenti, certi batteri usunu l'enzimi ca cuntenunu mulibdenu- comu catalizzaturi cchiù cumuni pi rumpiri li ligami chimici dî muleculi di azzotu atmusferici, pirmittennu lu fissaggiu biuloggicu di azzotu. Armenu 50 enzimi ca cuntenunu mulibdenu- sunnu canusciuti nté batteri e l'armali, puru si sulu l'enzimi batterici e cianubatterici sunnu coinvolti ntò fissaggiu di l'azzotu. Lu mulibdenu cuntinutu ntà sti nitrogginasi è diversu di chiḋḋu di l'autri nzimi ca cuntenunu mulibdenu-, ma cuntenunu tutti mulibdenu ossidatu comu cofatturi. Com'è gghiè, non tutti li batteri ùsanu lu mulibdenu. Ntà certi batteri e archei, lu tungstenu, membru dâ stissa famigghia dû mulibdenu, avi nu rolu fisiuloggicu simili a chiḋḋu dû mulibdenu ntà l'organismi cchiù auti.
‘N ginirali, lu mulibdenu è n’elimentu mitallicu assai ùnicu cu n’ampia gamma di applicazzioni. Havi nu rolu mpurtanti sia ntà produzziuni nnustriali ca ntà bioluggìa.






